décurionat
Regardez d'autres dictionnaires:
decurionat — decurionát s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DECURIONÁT s.n. Demnitatea sau funcţia de decurion. [pron. ri o . / < fr. décurionat]. Trimis de LauraGellner, 18.02.2005. Sursa: DN DECURIONÁT s. n. demnitatea,… … Dicționar Român
décurionat — (dé ku ri o na) s. m. Charge, dignité de décurion … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
décurional — ● décurional, décurionale, décurionaux adjectif Relatif au décurion ou au décurionat … Encyclopédie Universelle
décurionale — ● décurional, décurionale, décurionaux adjectif Relatif au décurion ou au décurionat … Encyclopédie Universelle
décurionaux — ● décurional, décurionale, décurionaux adjectif Relatif au décurion ou au décurionat … Encyclopédie Universelle
decurional — decurionál adj. m., pl. decurionáli; f. sg. decurionálă, pl. decurionále Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DECURIONÁL, Ă adj. Referitor la decurion sau decurionat. [pron. ri o … Dicționar Român